miercuri, 29 decembrie 2010

Oamenii gri

Nu suntem negri. A fi negru (black, nihilist) inseamna inca o angajare de care nu (mai) suntem in stare. Negrul pastreaza, in smoala sa, combustia tuturor trairilor, experimentelor, incercarilor si gafelor noastre precedente. Suntem gri, fara a fi gri pana la capat, suntem gri in diferite nuante si intensitati, suntem calduti si iarasi gri pana la a nu ni se mai deosebi conturul din oceanul de asfalt in care ne sufocam. Nu vreau sa poetizez inutil, fie si lucid. Mai bine produc o lista a felurilor de gri. Daca veti simti o oarecare disperare, ea nu e intamplatoare ci indelung decantata.
What kind of grey are you?
Oamenii gri nu gandesc. Cei mai abili dintre ei rotesc un numar (mai mare sau mai mic) de stereotipuri prin care anihileaza orice potential exploziv al evenimentelor. Viata calduta, viata fara sare, viata semipreparata.
Oamenii gri nu stiu sa manance. Se inghesuie in fast-fooduri, cu limbile anesteziate si grosolane, pana la a nu se mai deosebi de sardelele amorfe din Mac Fish.
Oamenii gri nu stiu sa asculte. Propria voce se aude mai des in urechile lor decat cele mai frumoase simfonii ale lumii.
Oamenii gri nu stiu sa taca. Vorbesc atat de mult si de tare incat nu-si mai pun de mult problema daca (mai) au ceva de spus.
Oamenii gri nu se deschid. Locuiesc o lume inchisa ca un uter mort. Un uter care nu se va deschide spre viata, fara chimiile inefabile prin care se creste din altul. Locuiesc o lume saracacioasa ca si reprezentarile cu care o populeaza.
Oamenii gri nu citesc. Ei au vazut filmul.
Oamenii gri sunt niste androizi ratati. Inconjurati de gadget-uri nenumarate care gandesc, calculeaza, coloreaza si planifica in locul lor. Personalitatea robotului de bucatarie.
Oamenii gri nu-si pun intrebari. Valoare de adevar au preconceptiile lor cele mai vechi.
Oamenii gri sunt prost crescuti. Marlani, rinoceri, plavani. N-au banuit niciodata ca politetea e o forma a grijii.
Oamenii gri nu stiu sa se plimbe. Sunt imobili in tampenia imbracata in piele a masinii lor scumpe, de parveniti.
Oamenii gri sunt agramati. Cu toate astea, scriu mult. Dar numai de pe I-phone.
Oamenii gri sunt forma palpabila a vidului nostru zilnic. Cum spunea Orwell, they unexist.