Uneori constaţi că ura ura pur şi simplu nu are vârstă. Că după decenii
de studiere a urii, după decenii în care au funcţionat institute şi s-au
investit miliarde de dolari în proiecte de combatere a ei, ura e la fel de proaspătă
şi de eficace ca oricând. Deplâng ce se întâmplă în ultimele zile în România.
Doi puţini la minte (doi victoraşi, un Orban şi un Ponta) menţin iresponsabil
şi infantil o ură medievală. Cretini din ambele naţii se înjură vârtos pe
pagini de net. Naivi bineintenţionaţi se abţin de la a jigni dar muşcă
manipulările ca pe o nadă. Ignoranţa şi incultura abundă. Se creează pagini de
susţinere pe FB pentru o puştoaică, preocupată mai mult să urască decât să
înveţe care declară senin că îi urăşte pe unguri fără vreun motiv, probabil
genetic, pentru că aşa face şi tatăl ei. Patrioţii de grotă grohăie peste tot,
mânjind cu cleiul lor gros tot ce ar trebui să fie valoros şi delicat.
In toată această vreme, nimănui nu-i pasă cu adevărat de România. Ea
este cea tratată cu adevărat ca o târfă.
Nu mi-am declarat niciodată public patriotismul pentru că mi se pare
indecent. E ca şi cum ai anunţa public că iubeşti pe cineva. Dar acum ţin,
pentru prima dată în viaţă, să scriu câteva rânduri despre mine şi despre motivele
pentru care sunt şi mă consider patriot:
1.
Sunt patriot pentru că din tot
ceea ce am produs vreodată, o parte mai mică sau mai mare a mers spre ţara mea.
Am încercat astfel să-i dau înapoi ceea ce ea mi-a dat. N-am pus niciodată bani
în cutia pentru acatiste dar mi-am dat fără să ezit întotdeauna ultimul leu din
buzunar atunci când am întâlnit suferinţă reală.
2.
Sunt patriot pentru că muncesc
aici, pentru că mă chinui în fiecare zi, atât cât pot, să transform nişte
tineri în oameni şi în români mai buni. O fac serios, nu chiulesc, nu dau
rasol, nu fac treabă de ochii lumii.
3.
Sunt patriot pentru că, pentru
mine, cultura ţării mele este importantă. I-am citit autorii mari, i-am
ascultat marea muzică, i-am studiat istoria. E adevărat, i-am criticat vehement
derapajele, am arătat cu degetul momentele în care am fost proşti sau imorali
dar n-am încetat să-i port o afecţiune care e poate unul dintre cele mai
autentice sentimente ale mele.
4.
Sunt patriot pentru că România
nu este pentru mine o idee abstractă. Este strada pe care nu arunc gunoi, este
liniştea pe care n-o populez cu muzică proastă, este super-market-ul unde nu
mănânc din rafturi pe ascuns, este pădurea în care nu-mi las mizeria, este
tronsonul de bloc în care nu arunc sacii menajeri.
5.
Sunt patriot pentru că sunt
convins că avem locul nostru în cultura şi istoria lumii. Nu e un rol uriaş dar
e al nostru şi e relevant.
6.
Sunt patriot pentru că sunt
onest cu trecutul nostru. Pentru că nu promovez minciuni protocroniste, pentru
că nu cred nici că dacii i-au civilizat pe romani şi nici că Noul Ierusalim va
fi la Slobozia.
7.
Sunt patriot pentru că înţeleg
că patriotismul este o formă a iubirii şi nu a urii.