joi, 27 mai 2010

Despre afisul "Vitei de vie" sau consideratii despre vigilenta morala...

Daca in orasul vostru ar canta in decurs de cateva zile (vreo 15...) Mike Godoroja & Blue Spirits, Kumm, E.M.I.L. sau Vita de Vie (in acelasi club, ceea ce este de toata lauda pentru Bogdan Voicu si al sau Club Zod!ar dar nu este esential pentru discutia noastra) si ati fi in postura mea (prof la un liceu cu pretentii, un liceu de arta, in care tricourile negre si cantatul la chitara erau candva traditie), nu-i asa ca ai vrea ca elevii tai sa afle de aceste concerte...? De aceea, m-am bucurat cand am vazut, pe rand, afise cu cei de mai sus pe geamurile liceului meu. Langa cele cu recitaluri de muzica clasica. Si nu mi s-a parut nimic deplasat in asta. Si am fost convins ca doar mi s-a parut atunci cand am constatat ca afisele dispar rapid. La cateva (zeci?) de minute dupa afisare. A disparut si Mike Godoroja (poate singurul om din Romania de azi care, impreuna cu baietii din Blue Spirits, poate reinvia muzica Led Zeppelin pentru prietenii adolescenti fara a deveni ridicol), au disparut si cei de la Kumm (o trupa absolut spectaculoasa si de bun gust, cu unul dintre cei mai buni suflatori de jazz ai Europei - si nu ma joc cu vorbele), au disparut (azi) si cei de la Vita de Vie - poate trupa cu cel mai mare impact asupra liceenilor din ultimii anii) samd Si atunci m-am convins ca nu mi se pare. Ca, din pacate, exista cineva foarte harnic in a indeparta aceste afise. Si, atunci, dintr-o curiozitate frustrata, m-am intrebat cum ar putea arata acest om. Si, facand cateva deductii, cateva analogii si niticaiva silogisme am ajuns la urmatorul portret robot: trebuie ca avem de-a face cu un profesor (elevii nu rup afise iar eventualii doi, trei cocalari care ar putea avea ceva cu muzica buna sunt prea inerti si tembeli ca sa aiba militantismul necesar ruperii de afise)... un profesor eventual indignat de promovarea unor concerte rock intr-un asemenea mediu clasicist si cu staif... Cineva care nu are insa curajul exprimarii publice a indignarii sale. Cineva care nu se poate lepada de apucaturile de dinozaur de care, de altfel, ii este rusine. Poate ca ma insel dar nu cred. Din pacate, moralistii de serviciu, isi fac treaba ca niste termite, mereu, peste tot. In numele onoarei noastre nereperate, imi permit sa pun cateva intrebari (nu neaparat retorice) necunoscutului nostru vigilent:
Prietene, oare nu este mai grav ca multi dintre "artistii" nostri muzicieni, dupa ani grei de studiu al muzicii clasice, sfarsesc prin a deveni niste manelisti care danseaza pe mese la petreceri? Oare nu este acesta un esec cras (inclusiv moral) in incercarea de a-i educa si nu doar de a-i invata niste tehnici? Oare nu este mai grav ca atunci cand mirosi in randul lor probleme grave si care te depasesc te retragi in moralisme ieftine si sterile? Oare nu-i mai grav ca muzicienii ale caror afise le rupi au mult mai multa influenta asupra lor decat ai avut tu vreodata? Oare nu-i cel putin sinistru sa te erijezi intr-un militian al gandirii si al gustului? Oare nu-i ipocrizie sa vanezi raul dintr-un concert rock in timp ce te faci ca nu-l vezi pe celalalt, raul marlaniei si oportunismului zilnic? Nu vreau sa emit mai multe intrebari decat ai putea inghiti. Presupunand ca-mi vei citi vreodat ca randurile (Mare e Internetul!), lasa-te o clipa pe spate, in fotoliu (da, da, in fotoliul ala de langa rafturile cu Bach si Mahler) si intreaba-te de ce exista piesa asta...

Vita de Vie - Fraier ca tine

PS: Evident, adresantul scrisorii mele este ipotetic. Sunt posibile multe alte explicatii pentru disparitia afiselor. Imi doresc din suflet ca el sa nu existe si, da, recunosc, l-am folosit ca pretext pentru a-mi pune pe tapet cateva nemultumiri si stupefactii. Intrucat cititorii mei sunt inteligenti vor sti sa discearna pretextele de fond.

5 comentarii:

Silvia Iancu spunea...

Domnule Căstăian, pe 5 iunie, în același Club Zod!ar, va avea loc lansarea albumului unui hip-hoper gălățean și pe langa el, vor mai cânta și foști și actuali elevi ai Liceului de Artă(numai că acești elevi au fost/sunt la desen, nu la muzică). Oare și afișul acesta va dispărea?

Doru Castaian spunea...

Vedem...

Nona spunea...

Hmmmm!
Initial am vrut sa spun "Fara comentarii!"
Dupa care mi-am adus aminte de unul din "Stimabilii" profesori care predau in liceul cu pricina si care se regaseste printre cei care "canta" (si nici macar nu incanta") pe la diverse ocazii (ma gandesc ca "susanele" e cam prea tare)din categoria "orice, numai a manele sa sune". O fi spus ca trupele respective ii fac concurenta? Hahahaa! Asta da perspectiva!
Pe Mike Godoroja si toti ceilalti din lista i-as asculta oricand si oricum, cu mare placere, fie si macar pt ca elaborata lor muzica e pt cunoscatori, sic!

Nirvana are mere spunea...

Am cateva remarci care probabil ma vor face si mai "iubit" in liceul de arta.
Oricat as suferi de nostalgii tricourile negre, concertele rock, folk, jazz, cantatul la chitara (aici poate balanta se inclina) nu sunt apanajul/trade mark-ul liceului de arta. Mai mult, am fost martor la 2 dintre balurile bobocilor la acelasi liceu unde, desi dj-ul fusese pus in tema ca liceul de arta e antimanele, a pus totusi cateva acorduri moment in care uralele au acoperit boxele..... trista treaba!
Pe de alta parte ar fi si alte mijloace de comunicare mai moderne daca ar exista interes. Eu nu cred ca cineva interesat de coverurile Led Zeppelin l-ar rata pe Mike Godoroja s-au n-ar duce vestea mai departe cu mijloacele pe care le are la dispozitie (Ex mass mess, sms, blog, twitter, facebook etc).
Iar specimenul la care faci referire ar fi dezarmat chiar daca nu e in stare sa-l faca pe Bach mai atractiv.
Si inca nu s-a inventat tara, orasul sau liceul in care audienta MTV sau similar sa fie depasita de audienta Mezzo.

Doru Castaian spunea...

@Nirvana
Cred ca ai inteles foarte bine ca disparitia afisului si crearea (fictivului?) personaj care le rupe era un pretext pentru semnalarea existentei catorva "viermi" in interiorul "frumosului mar" care e LADC:
- fenomenul stupefiant si infiorator ca, dupa ani de studiu ai muzicii, ceea ce rezulta sunt uneori, fara a generaliza, "fani" veritabili de manele si promotori ai prostului gust sub toate formele sale;
- lipsa de contact cu realitatea a unor profesori care se tem de pericole imaginare si care nu vad dezastrul valoric si criza profunda de repere de sub chiar nasul lor;
- faptul ca LADC este un brand doar in capul nostru;
- debusolarea, confuzia valorica, deriva tot mai crunta a elevilor mei.