marți, 16 septembrie 2008

CFR-ul si Liga Ideilor


S-a intamplat! Ieri seara! In Champions League: AS Roma- CFR Cluj 1-2! Pe Stadio Olimpico din Roma! Mi-e greu sa compar senzatii, asa ca nu stiu daca m-am bucurat mai mult, mai putin sau in acelasi fel cand acum doua sezoane Steaua castiga cu 4-1 la Kiev. Si mi-e greu sa spun daca meritul Stelei de atunci a fost mai mare sau mai mic. In ceea ce ma priveste, exista totusi o diferenta majora intre cele doua jocuri: atunci am simtit doar bucurie, acum nu m-am rezumat la a simti (bucurie, satisfactie, stupoare)... acum am gandit, creierul mi-a mers fortat legand, impletind, storcand operatii fundamentale, comparand, analizand, sintetizand... Stupoarea, fericirea, socul... toate s-au strans la mine si banuiesc ca la majoritatea compatriotilor intr-o singura, larga intrebare: ce s-a intamplat cu CFR Cluj? Cum a reusit sa se transforme acest grup obosit ce parea sa-si fi incheiat accidentala scanteiere de o clipa din campionatul romanesc (sau "becaliga" cum ii spune prietenul Ononfre Bouvila), aceasta "multinationala modesta" cum l-a numit presa italiana ce parea sa imite grosolan marile "team-uri" ale Europei intr-o echipa ce l-a facut pana si pe taica-meu sa exclame in telefon...:"bai, astia sigur is ai nostri?" Evident, surprinde si similitudinea cu rezultatul de la Bistrita pe care CFR-ul l-a obtinut in ultima etapa dar in cea mai mare masura socheaza jocul... jocul frumos, dezinvolt, inteligent, aerisit si fara complexe al CFR-istilor... Asadar, ce s-a intamplat cu CFR Cluj? Exista raspunsuri facile: Trombetta a reusit in zece zile ce n-a reusit Ando in mai bine de un an. Raspunsuri improbabile: a fost o intamplare, un accident... CFR n-a aratat ca o echipa care joaca asa din greseala ci ca una care stie jocul, ca o echipa care ar putea reface in zeci si sute de copii meciul de aseara, impotriva oricui... Exista apoi raspunsuri superficiale: Roma trece printr-o pasa proasta, a jucat slab.. Nu este o explicatie pentru ca la echipele de talia Romei pragul de jos ramane de regula foarte sus... Asa cum e putin probabil ca un universitar de matematica sa nu mai poata rezolva o ecuatie de gradul I pentru ca are o indigestie... Si in timp ce imi framatam mintea, am inteles dintr-o data ca tata avea dreptate: jucatorii din teren nu erau realmente cei pe care stiam, nu erau niste jucatori cenusii din Liga lui Mitica ci modelele lor perfecte, Ideile lor asa cum le spunea Platon... Da, da, Platon... Ati putea spune ca exagerez sau ca sunt fanatic dar cred ca acesta este raspunsul: pentru filosoful grec, fiecare lucru de pe pamant imita un model ideal dintr-o lume a spiritului, un loc al Inteligibilului. Timp de 90 de minute, Stadio Olimpico a fost Lumea Ideilor pentru fotbalul romanesc. Asa ar arata modelul perfect al unei echipe romanesti. Asa ar arata fotbalul romanesc daca ar functiona in Paradisul Fotbalului. Sau macar intr-o lume civilizata. Pentru cateva ore, am vazut dupa meci, fata acestei lumi: o lume in care Becali felicita Clujul si spera ca performanta CFR-ului sa-i inspire si pe jucatorii lui(!), o lume in care se vorbeste civilizat, o lume in care performanta adversarului este respectata, o lume in care nu exista blaturi, nici valize, nici comploturi si foarte putini lituanieni...

2 comentarii:

John spunea...

Sorry for writing in English.

But well, what can I say about Cluj? Perhaps one of many reason that why football is a beautiful game.

I'm happy many of the Argentine players in the team. That goal from Culio simply marvelous! beautiful! sensational!

Now everyone in the world will know jusu a bit more about them. But most importantly, other will take notice of this and take them seriously. That is for sure.

Anyway, enough from me. What about your opinion/comment about their performance? How far do you think they can go?

http://mundoalbiceleste.blogspot.com/2008/09/ucl-group-stage-round-1-thread.html

Anonim spunea...

ok am vazut meciul . spune ceva personal pls ca s putem comenta